În acest roman, Nick Bradley își mută atenția din orașul supraaglomerat care este Tokyo spre zona rurală, atât de plină de tradiții și de obiceiuri care vin din istoria Japoniei.
Dar interesantă este modalitatea prin care acest lucru este realizat: „Patru anotimpuri în Japonia” este construit pe principiul de „roman în roman” – o americancă mutată în Japonia, devenită fluentă în limba locului, descoperă un roman aproape necunoscut, dar fascinant, pe care încearcă să-l traducă în engleză; în paralel cu încercările acesteia de a descoperi autorul, editura, dar și cu problemele propriei vieți, acest roman ne este tradus și adus în prim-plan, un volum despre felul în care un tânăr ajunge în zona rurală, la bunica sa, pentru a se pregăti pentru examenele la medicină, doar pentru a se adânci în pasiunea sa pentru desen, dar și pentru a-și restabili viața emoțională – tatăl decedat, mama mereu ocupată, bunica distantă, cu traume adânci. Un „roman în roman” chiar pasionant.
Mi-a plăcut și această carte a lui Nick Bradley, chiar mai mult decât „Pisica și orașul”, are un ritm foarte potrivit și o senzație de prospețime pe care nu am găsit-o în ultimii ani în romanele cu atmosferă japoneză.
Editura Humanitas Fiction
Jovi Ene
